Pavel Bucur și „Înaripata” de la Murfatlar

Pavel Bucur și „Înaripata” de la Murfatlar

 

Ionuț DRUCHE

„Pavel Bucur în opera sa, dincolo de contemporan, caută și găsește un sens spiritual-mistic ce o transformă într-un mesaj etern” Boris Brollo

Monumentul Tineretului sau „Înaripata”[1]

După inaugurarea Autostrăzii Soarelui, în dreptul Canalului Dunăre – Marea Neagră, „Înaripata” a început să fie observată din ce în ce mai mult, fiind neclar pentru foarte multi oameni ce ar putea să reprezinte acest monument.

La scurt timp după moartea artistului Pavel Bucur, creatorul operei, în mass-media au fost realizate mai multe reportaje despre „Înaripată”, iar în acest context, voi prezenta mai multe informații, atât despre monumentul de la Canal, cât și despre Pavel Bucur.

La 9 km de oraşul Murfatlar (Basarabi), în zona fostului sat Straja, se înalţă, pe malul Canalului Dunăre – Marea Neagră, „Monumentul Tineretului”.

 

  Monumentul de la Canal         Macheta Monumentului 

Cu o înălţime de 48 de metri, monumentul este vizibil încă de când începem să urcăm dealul ce protejează de peste o mie de ani bisericuţele locaşurilor călugăreşti de la Basarabi. Formele ondulate ale acestui deal, numit şi Dealul Tibişirului, lasă, parcă, să se înţeleagă că monumentul a prins viaţă odată cu dealurile Văii Carasu, ce îl înconjoară, şi ele uşor denivelate, iar vântul care suflă cu putere în tot timpul anului pare a fi creatorul fără voie al acestei minunate opere[2].

Fiind inaugurat în vara anului 1988, deși inițial trebuia inaugurat în 1987[3], „Monumentul Tineretului” este legat de perioada socialistă, dar nimic nu mai aminteşte astăzi de acest fapt. Ideea construirii monumentului a fost a conducerii Uniunii Tineretului Comunist din vremea aceea (U.T.C.), care a plătit din fondurile sale 10 km din lucrările la Canalul Dunărea – Marea Neagră[4]. Dorind să lase generaţiilor viitoare un simbol al întregului Canal, conducerea U.T.C. a organizat un concurs de machete, la care s-au prezentat, în primă fază, peste 50 de participanţi, dintre cei mai cunoscuţi realizatori de artă şi sculptură. În final, au rămas în concurs 3 machete, iar după un an a fost aleasă macheta lui Pavel Bucur, care în 1986 a primit „Premiul special de sculptură pentru Monumentul Tineretului[5].

Tema principală a machetei a fost zborul, temă care şi-a pus mereu amprenta asupra lucrărilor sale, după cum remarca și Aurora Marzi: „Ideea de mișcare, de zbor, sunt componentele principale ale sintezei plastice a sculptorului român, Pavel Bucur. Figurile sale sunt prezentate într-o perpetuă mișcare; nimic nefiind mai mobil și variat decât gândul uman, abstracțiunea minții umane. Mobilitate care se reflectă în succesiunea figurilor geometrice de planuri, în strălucitorul joc al luminii pe suprafețele translucide…[6].

Prima machetă cu care a concurat era întraripată, dar din cauză că prinderea aripilor la o înălţime atât de mare punea în pericol structura de rezistenţă a întregului proiect, s-a luat hotărârea de a se renunţa la ele.

Pavel Bucur caracteriza monumentul astfel: „Un înger alb, un înger al libertăţii, în sensul în care omul, când îl vede, să se simtă şi el legat de natură, de cer, să simtă că zboară, pentru că toţi dorim să ajungem în cer[7].

Monumentul este aşezat pe un soclu de beton, de aproape 10 metri, cu 12 coloane benotto adânci de 20 de metri, şi este lucrat din oţel inoxidabil. Pe soclul de beton au fost prinse basoreliefuri de bronz, pe care erau reprezentări ale muncitorilor de la Canal, dar şi ale familiei Ceauşescu. Din nefericire, aceste basoreliefuri au fost furate în mai multe rânduri, astfel încât astăzi nu se mai văd decât urmele unde au fost prinse.

Au mai fost furate şi câteva plăci de inox de la baza monumentului, dar şi literele din bronz de pe soclu, care adresau următorul mesaj: „Generaţiile viitoare să ştie că ne-am sacrificat pentru înălţarea Patriei[8].

Afectat de condiţia în care a ajuns monumentul, Pavel Bucur a încearcat să sensibilizeze autorităţile competente, să ia măsuri pentru a opri deteriorarea lui, dar totul a fost în zadar.

La momentul inaugurării, monumentul dispunea de grupuri sanitare, generator de lumină, balize pentru avioane şi elicoptere, loc de aterizare pentru elicopter, rondou pentru coloanele oficiale. De asemenea, alegerea locului de amplasare nu a fost făcută la întâmplare. La 3 km de monument trece „Autostrada Soarelui”, proiect care se cunoştea încă de atunci. Astfel, toţi turiştii care vin spre mare, pe autostradă, pot admira „Monumentul Tineretului”.

Pavel Bucur

Foto: Stanislao Farri

Am avut bucuria să îl cunosc pe Pavel Bucur în 2010. Nu l-am găsit ușor. Pe internet nu circula nicio informație despre monument sau despre creatorul său, cum nu era nicio informație afișată la fața locului. Am reușit să îl găsesc pe artist prin călugărul Antipa (Aurelian) Bolea, de la Mănăstirea Dervent, la rândul lui un cunoscut sculptor în piatră și un apropiat al lui Pavel Bucur.

Călugărul Antipa (Aurelian) Bolea

Astfel, în decembrie 2010, Pavel Bucur m-a primit în atelierul său din București, întâlnire care s-a materializat cu publicarea unui articol în nr. 2 al revistei „Lumină Lină”, apărută al Editura Arhiepiscopiei Tomisului, în mai 2011.

Născut pe 1 noiembrie 1945, la Bistrița, Pavel bucur a absolvit Liceul de Arte Plastice din Cluj (1960-1965) și Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București (1965-1971), având peste 150 de expoziții naționale și internaționale, cu două puncte de lucru: în România și Italia.

Pavel Bucur a creat întreaga viață opere care transmit un mesaj de înălțare a sufletului uman, de zbor, de libertate. Acest aspect îl descria foarte bine și prietenul său, Emanuele Horodniceanu, în 1997: „În centrul preocupărilor sale artistice se află omul, ființa umană în perspectiva istoriei și a mitului; pelegrin prin timp, apăsat de „povara” vieții, cuprin de „anxia eliberării, a înălțării….[9]. Chiar Pavel Bucur mărturisea că: „Dintotdeauna zborul a fost idealul umanității. Și un artist  poate și trebuie să își dedice viața unui ideal absolut. Eu cred și sper că operele mele optimizează și îi învață ce este zborulpe cei ceîi privesc”[10].

În țară, operele sale publice se găsesc în: Bacău, București, Buzău, Bistrița, Câmpina, Calafat, județul Dolj, Murfatlar, jud. Constanța, Obreja, jud. Caraș-Severin, iar în afara țării în: Italia și Germania și Polonia.

În anul 2001, a publicat un album cu operele sale, intitulat sugestiv: „Pavel Bucur, 1971-2001. Treizeci de ani de operă”, album în paginile căruia mi-a dedicat un autograf, insoțit de un desen al Mântuitorului afla în suferință

A murit pe 28 septembrie 2016, cu regretul că Monumentul Tineretului a fost lăsat pradă hoților și uitării, fără ca vreo autoritate să intervină pentru a opri tragedia prin care trece valoroasa operă de artă, aflătă pe locul patru în topul celor mai înalte monumente din lume, și pe primul loc din țară[11].

 

FOTO: Ionuț Druche

Note bibliografice:

[1] „Monumentul Tineretului” este numele dat de Uniunea Tineretului Comunist, nume sub care este cunoscut și în ziua de azi, iar cel de al doilea se regăsește în cataloagele cu care Pavel Bucur s-a prezentat la expoziții. Numele dat de autor este: „Înaripata”.

[2] Ionuț Druche, Monumentul Tineretului, în rev. Lumină Lină, nr. 2, mai 2011, pg. 33

[3] http://adevarul.ro/locale/constanta/statuia-libertatii-romanilor-lasata-prada-hotilor-monumentul-tineretului-straja-demontat-bucata-bucata-1_50ae7d1b7c42d5a6639d2e30/index.html

[4] Ionuț Druche, op. cit., pg. 34

[5] Pavel Bucur, 1971-2001, Treizeci de ani de operă, ed. Matteo Editore, Italia, pg. 122

[6] Ibidem, pg. 124

[7] Ionuț Druche, op. cit., pg. 34

[8] Idem

[9] Pavel Bucur, 1971-2001, Treizeci de ani de operă, ed. Matteo Editore, Italia, pg. 125

[10] Ibidem, pg. 96

[11] http://www.stirilekanald.ro/monumentul-din-romania-care-rivalizeaza-cu-statuia-libertatii-a-ajuns-bucati–oamenii-il-fura-pe-bucati-si-se-imbogatesc_70852.html

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *