Părintele Răzvan Andrei Ionescu va conferenția mâine la Universitatea „Ovidius”

Părintele Răzvan Andrei Ionescu va conferenția mâine la Universitatea „Ovidius”

Pr. Lector univ. dr. Florin Spanache

Motto:                                                

„Iubesc, deci exist!”

(Arhimandritul Sofronie Saharov)

Sub patronajul I.P.S. Prof. Univ. Dr. TEODOSIE PETRESCU, Arhiepiscopul Tomisului, Facultatea de Teologie a Universității „Ovidius” din Constanta, organizează Marți, 14 Mai 2019, orele 11:oo-14:oo, la Universitatea „Ovidius” Constanța – Campus, Corp A, Sala Senatului, Conferința: Despre cunoaștere, între intelectual și existențial. Provocări actuale.

Conferențiază:

Pr. Dr. RĂZVAN ANDREI IONESCU,

Paroh al comunității ortodoxe române „Sfintele Parascheva şi Genoveva” (biserica Saint Sulpice), Paris; actualmente, consilier mitropolitan în Mitropolia Ortodoxă Română pentru Europa Occidentală şi Meridională (Departament „Teologie şi știință”);

Responsabil al direcției „Teologie ortodoxă şi știință” și profesor în cadrul Centrului Ortodox de Studii şi Cercetare Dumitru Stăniloae (teologie, spiritualitate, cultură) COERDS din Paris; a fost Coordonator al grupului de inițiativă privind relația între teologie şi știință, în cadrul AOSR (Academia Oamenilor de Știință din România); este Director al Editurii Apostolia a Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală şi Meridională.

Este licențiat în București şi deține un master (Paris) în domeniul teologiei ortodoxe;

Este doctor în teologie ortodoxă, cu o teză privind relația între teologia ortodoxă şi științe (Institutul de teologie ortodoxă „Saint Serge”, Paris – 2013);

Este inginer în electronică industrială (Bucureşti) şi deține un master în inginerie medicală (Bucureşti).  Este doctor în inginerie biomedicală (teză în cotutelă între Université de Technologie de Compiègne, Franța şi Universitatea „Politehnica” Bucureşti – 2002);

Autor de articole și studii privind raporturile dintre ortodoxie și științe. Coautor al volumelor Teologie ortodoxă și știință (Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, București, 2006) și Dicționar de teologie ortodoxă și știință (Ed. Curtea Veche, București, 2009). Coautor în volumele colective Teologie și știință – coordonat de Pr. Prof. Dr. Dumitru Popescu (Ed. Eonul dogmatic: XXI, 2001), Repere patristice în dialogul dintre teologie și știință – coordonat de Conf. Dr. Adrian Lemeni (Ed. Basilica, București, 2009) și Apologetică Ortodoxă, 2 volume – coordonat de Conf. Dr. Adrian Lemeni (Ed. Basilica, București, 2013-2014).

În aceste opere, urmând exemplul fostului său profesor de Dogmatică de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, Părintele Academician Dumitru Popescu care a scris o lucrare intitulată Apologetica rațional-duhovnicească a ortodoxiei, Părintele Răzvan Andrei Ionescu a căutat să depășească spiritul critic scolastic, folosit și la noi în țară în scrierile de acest gen, depășire care a fost făcută în sensul revenirii la duhul patristic, al scrierilor Sfinților Părinți care căutau să evidențieze scopul duhovnicesc al diverselor descoperiri științifice. Găsim în Hexaimeronul Sfântului Vasile cel Mare, de exemplu, sau în Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin, prezența multor elemente de știință ale vremii. Unele date par, altele chiar sunt considerate greșite de știința de astăzi, dar din toate afirmațiile, şi din cele corecte, și din cele greşite, acești Sfinți Părinți, ca și mulți alții, au extras concluzii sau rosturi deosebit de profunde pentru viața noastră duhovnicească, învățături care au intrat în patrimoniul universal al teologiei creștine. Astăzi avem șansa să ne exprimăm mai bine, mai corect, deoarece știința actuală ne poate ajuta să descoperim mai ușor corectitudinea afirmațiilor științifice din trecut și atunci și concluziile duhovnicești pe care le putem dobândi prin ele pot fi mult mai profunde şi mai folositoare omenirii în parcursul ei duhovnicesc, precum şi în scopul realizării unității creștine, prin harul Duhului Sfânt. Acesta este duhul în care a căutat să scrie și Părintele Răzvan Ionescu, un stil doxologic, biblic, care se regăsește din belșug în scrierile Sfinților Părinți.

A predat șapte ani, în perioada 2011-2018, ca Responsabil de curs, „Science et religion”, în cadrul Facultății de Biologie, ISTOM, a Universității din Cergy-Pontoise, Franța.

În cadrul conferinței, părintele va face o propunere de incursiune ajutată de mărturia teologică a arhimandritului Sofronie Saharov care susține devenirea prin cunoaștere. Plecând de la Sfântul Siluan Athonitul care afirmă prezența a două moduri posibile de cunoaștere a existenței, Arhimandritul Sofronie subliniază diferențele dintre ele, ceea ce le poziționează antinomic din perspectiva orientării minții. Științele au ca specific investirea intelectului în exterior, pentru a sonda lumea înconjurătoare prin intermediul aparatului tehnic creat de cercetători cu scopul eficientizării maxime a investigării. Devenirea teologică, însă, presupune retragerea în „cămara inimii”, în care Tatăl ceresc privește în taină strădania omului de a se aduna lăuntric, de a-și veni în sine (Luca 15, 17) pentru întâlnirea cu El, în rugăciune. Călăuza creștinului autentic este Duhul lui Hristos. Prin dinamismul lăuntric al sinelui, inspirat de Duhul Sfânt spre care aspiră ca simțire, omul distinge și sporește întru curățirea inimii către o tot mai fermă încredințare lăuntrică – vedere a lui Dumnezeu (cf. „fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Mt. 5, 8)).

Deci lucrarea harului în om conferă acestuia capacitatea de a percepe realitatea altfel decât ar permite competențele firești. Arhimandritul Sofronie afirmă, lămurind pentru timpurile noastre orizontul duhovnicesc oferit de sfântul Siluan, diferența fundamentală dintre demersul cunoașterii naturale (în care un loc privilegiat îl ocupă știința) şi al cunoașterii prin descoperire întru Duhul Sfânt (teologice) în acești termeni:

„când spun că înaintea creștinului nevoitor se descoperă limitele putințelor omenești; când vorbesc despre deplinătatea experienței creștinești, adică atot-omenească, am în vedere nu experiența diferitelor profesii, sfera cunoașterii științifice sau a feliuritelor situații familiale, sociale, sau ale vârstelor, şi altele asemenea. Nu. Vorbesc despre experiența pe care o poate avea omul în ce privește hăul căderii şi experiența pocăinței şi a învierii lui Hristos. Cea dintâi, adică experiența profesională, a cunoașterii științifice, a pozițiilor sociale, şi altele, aparține existenței vremelnice, empirice; cea de-a doua, experiența răscumpărării şi învierii lui Hristos, este cea a veciniciei. Cea dintâi se arată drept o fărâmițare şi nesfârșită felurime, cea de-a doua înfățișează asemănarea omului cu Dumnezeu şi unimea neamului omenesc”.

Părintele ne „avertizează” că dialogul va fi purtat de așa natură încât nu va fi necesar să fii student teolog ca să poți înțelege, așadar va căuta să fie și sfinția sa un vulgarizator în știință, expresie pe care a uzitat-o domnia sa într-o conferință pe teme apologetice. Există o categorie de oameni de știință, spunea sfinția sa atunci, care reușesc să expună faptele științei pe înțelesul novicilor, ceea ce este cel puțin la fel de greu ca și cum ai face știință propriu-zisă.

Partener media: Radio Dobrogea

Organizator: Pr. Lect. Univ. Dr. Florin SPANACHE

Sponsor: Aurel Butnaru – Hotel Parc Mamaia

Informații suplimentare despre eveniment pot fi solicitate la numărul de telefon 0722/591018 (persoană de contact: Pr. Lect. Univ. Dr. Florin Spanache).

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *