Concluziile mesei rotunde „Dobrogea în tratatele juridice internaționale”, organizată de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța

Concluziile mesei rotunde „Dobrogea în tratatele juridice internaționale”, organizată de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța

Ionuț Druche

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța a organizat, joi, 12 iulie 2018, de la ora 11, o masă rotundă cu tema „Dobrogea în tratatele juridice internaționale”. Activitatea face parte din seria de manifestări grupate sub genericul „Centenarul Unității Românești”, pe care instituția le derulează pe parcursul anului 2018, sub conducerea doamnei director Corina Apostoleanu.

Potrivit domnului dr. Dorin Popescu, președintele Asociației „Casa Mării Negre / Black Sea House” din Constanța, principalele elemente de evaluare formulate în cadrul mesei rotunde de azi sunt: „Istoricii din România depun eforturi pentru a promova unitar un singur concept privind revenirea Dobrogei la România, pe baza termenului de “unire” a acestei provincii cu Țara, concept statuat în chiar textul Tratatului menționat, art. 46 al Tratatului; conceptul recomandat este “unirea Dobrogei cu România”; celelalte concepte (d.e. “revenirea” / “anexarea” Dobrogei sunt improprii); nu există, în momentul de față, un studiu integrat, solid, științific privind menționarea Dobrogei în tratatele juridice internaționale;

Dr. Dorin Popescu, președintele Asociației „Casa Mării Negre / Black Sea House”  Constanța

Dobrogea este menționată într-o serie de tratate internaționale extrem de importante, de la Convenția de la Akkerman (7 octombrie 1826) până la Conferința de Pace de la Paris (29 iulie – 15 octombrie 1946) și Tratatele de pace aferente acesteia; istoria Dobrogei (în mod particular Războiul Independenței și efectele/urmările acestuia) va fi promovată în mod activ la cea de-a doua ediție a Congresului Național al Istoricilor Români, care va avea loc la Iași, în perioada 29 august – 1 septembrie 2018; cel mai probabil, în cadrul acestui Congres va avea loc și o masă rotundă dedicată Dobrogei, în contextul anului aniversar “Dobrogea – 140”; se recomandă evitarea conceptului de “Cadrilater” pentru partea de sud a Dobrogei, istoricii recomandând utilizarea conceptului de “sudul Dobrogei” pentru partea Dobrogei aflată în Bulgaria și mărginită de Dunăre la Nord-Vest, râurile Beli Lom și Kamchiya la Sud și Marea Neagră la Est; decizia marilor țări europene privind unirea Dobrogei cu România, adoptată la Tratatul de Pace de la Berlin, a fost una care a consfințit în mod just inclusiv eforturile României de obținere a independenței (prin acest tratat semnat în urma Conferinţei de la Berlin se recunoştea de facto independenţa României: “Articolul XLIII. Înaltele părți contractante recunosc independența României, sub rezerva condițiilor stabilite în cele două articole următoare”); decizia respectivă a fost însoțită de prevederi controversate ale Tratatului care au nemulțumit delegația romană – cedarea judeţelor Cahul, Izmail şi Bolgrad din sudul Basarabiei (“Articolul XLV. Principatul României restituie Majestății Sale Împăratului Rusiei acea parte a teritoriului basarabean detașată de Rusia prin Tratatul de la Paris din 1856, limitat pe Vest prin canalul mijlociu al râului Prut, iar în sud prin canalul central al filialului Kilia și gura Stary-Stamboul”); odată cu unirea Dobrogei cu România, România începe să conteze geopolitic la Marea Neagră, având posibilități directe pentru constituirea și dezvoltarea unei flote civile și militare, dezvoltarea infrastructurii de transport naval, crearea de alianțe și parteneriate în acvatoriul pontic; rememorarea evenimentelor din 1877-1878 scoate în evidență rolul uriaș jucat de marile personalități (Carol I, Mihail Kogălniceanu etc.) în adoptarea deciziilor favorabile privind recunoașterea independenței și unirea Dobrogei cu Țara”.

Fotografii de la masa rotundă „Dobrogea în tratatele juridice internaționale”, organizată de Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța:

Sursă foto: Facebook Biblioteca Judeteana Constanta

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *